Ultimii ani au fost au arătat o nouă față a manipulării și dezinformării prin știrile false. O alegere americană fără precedent, Brexit, cutremure, conflicte și focare au contribuit la unele dintre cele mai convingătoare știri din memoria recentă.
Dar amestecat cu toate raportările corecte, factuale și bine cercetate a fost ceva mai sinistru: știri false, povești care păreau exacte, dar erau de fapt false.
În timp ce falsele știri au circulat atâta timp cât omologul său legitim, a primit foarte mult joc recent, datorită modului în care consumăm informații. Potrivit Pew Research Center, persoanele sub 50 de ani primesc jumătate din știrile lor online. Iar pentru cei sub 30 de ani, știrile online sunt de două ori mai populare decât știrile TV.
Vorbind pe Internet, l-ați auzit pe cel despre Papa Francisc care îl susține pe Donald Trump sau despre campania Clinton care desfășoară un inel de trafic de sex cu copii dintr-o sală de pizza din Washington, DC, (#pizzagate)? Ambele falsuri.
De ce Fake News este viral
Mii de oameni au circulat aceste povești false. De ce? Poate pentru că titlurile care apar în rețelele noastre de socializare ne fac mai ușor să împărtășim conținut decât să le evaluăm sau chiar să le citim. Aceasta creează o furtună virală de mușcături sonore fără substanță.
Un alt factor care contribuie, potrivit Pew Research, este prejudecata de confirmare. Oamenii au mai multe șanse să accepte informații care le confirmă credințele și resping informațiile care nu.
Dar rezultatul acestei dezinformări nu este pur și simplu ignoranța. De asemenea, poate provoca consecințe grave.
În cazul #pizzagate, un bărbat a decis să „auto-investigheze" acuzațiile de abuz asupra copilului, înarmându-se cu mai multe arme, ajungând la restaurantul citat în povestea falsă, trăgând o lovitură (din fericire, fără rănirea nimănui) și terifiant trecătorilor. În astfel de cazuri, miza este prea mare pentru a nu înțelege faptele.
Dacă ultimii doi ani au reprezentat vreun indiciu, anul viitor se promite a fi o doză de an. Așadar, trebuie să ne apărăm împotriva obținerii dupului. Urmărirea veștilor bune și rele necesită ca noi, ca cititori, să facem un pic de legaturi. Iată cum:
Let's get critical: 4 tips for evaluating news
1. Vetați credibilitatea editorului.
- Site-ul de publicare ar îndeplini standardele academice de citare? Doar pentru că un site este popular printre prietenii tăi nu înseamnă că conținutul său este precis.
- Care este numele de domeniu? Ferește-te de nume de domeniu neobișnuite de nivel superior, cum ar fi „.com.co". Un domeniu de nivel secund, precum „abcnews", poate părea credibil. Rețineți însă că abcnews.com.co este un site diferit și nelegitim, deși proiectat să pară similar cu originalul.
- Care este punctul de vedere al publicației? Citiți secțiunea „Despre noi" pentru mai multe informații despre editor, conducere și declarația misiunii. De asemenea, confirmați că nu v-ați dat peste un site de știri satirice, precum Ceapa.
- Cine este autorul? A publicat el sau ea altceva? Fii suspect dacă elementul care numește autorul este o scriere de celebritate pentru un site puțin cunoscut sau dacă informațiile de contact ale autorului sunt o adresă de e-mail.
2. Acordați atenție calității și actualității.
- Observați erozi spling [sic], o mulțime de TOATE CAPS sau punctuație dramatică?!?!?! Dacă da, întrerupeți misiunea dvs. de citire. Sursele reputabile au standarde gramaticale corecte și corecte.
- Povestea este actuală sau reciclată? Asigurați-vă că o poveste mai veche nu este scoasă din context.
3. Verificați sursele și citările.
- Cum ai găsit articolul? Dacă conținutul a apărut în fluxul dvs. de socializare sau a fost promovat pe un site web cunoscut pentru clickbait, continuați cu precauție. Chiar dacă informațiile au fost partajate de un prieten, asigurați-vă că urmați pașii de mai jos pentru a proteja credibilitatea editorului.
- Cine este (sau nu) citat și ce spun ei? Dacă observați o lipsă evidentă de citate și surse care contribuie, în special pe o problemă complexă, atunci ceva este neplăcut. Jurnalismul credibil este alimentat de colectarea faptelor, deci o lipsă de cercetare înseamnă probabil o lipsă de informații bazate pe fapte.
- Informațiile sunt disponibile pe alte site-uri? În caz contrar, atunci este foarte probabil ca juriul jurnalistic să nu mai fie valabil dacă aceste informații sunt valabile. Bazele de date ale bibliotecilor sunt o resursă excelentă pentru confirmarea credibilității informațiilor - consultați lista de resurse publice a Bibliotecii Harvard.
- Puteți efectua căutări invers pentru surse și imagini? Verificând sursele citate, puteți confirma că informațiile au fost aplicate cu exactitate și nu au fost modificate pentru a satisface punctul de vedere al autorului. Același lucru este valabil și pentru imagini. Într-o eră a magiei Photoshop, nu poți să crezi întotdeauna ceea ce vezi.
4. Întrebați profesioniștii.
- Ați vizitat un site de verificare a faptelor? Există multe bune, cum ar fi FactCheck.org, Rețeaua internațională de verificare a datelor (IFCN), PolitiFact.com sau Snopes.com. Faceți propriul dvs. lucru detectiv și simțiți-vă mai încrezător în a putea identifica faptul și ficțiunea.